Au fost mulți oameni anul acesta la Înviere? Au fost foarte mulți! În fața mulțimii o fracțiune de secundă mi-au venit în amintirea imagini de la slujba de Înviere oficiată în urmă cu doi ani, în vârf de pandemie.
Imaginile mi-au fost risipite rapid, când am văzut fericirea pe chipiul celor care așteptau începerea slujbei de anul acesta.
Am trecut prin mulțime și m-am bucurat să-i aud cum discută unii cu alții, liniștiți și plini de speranță. Cât de importante sunt sărbătorile! Ne adună, ne ritmează viața, ne schimbă starea de spirit.
În urmă cu doi ani am avut sentimentul că trăim într-un lagăr. Am intrat în curtea Bisericii Sfântul Andrei sub supravegherea poliției.
Am aprins făclia și am plecat din scară în scară să dăm lumină, având grijă să nu atingem pe nimeni și nimic. Ne-am întors, am cântat singuri Canonul Paștelui și apoi Liturghia. Ne-am rugat pentru cei care trimiteau nume pe email sau Facebook. Am încercat să-i vedem acolo, cu noi. La sfârșit, ne-am miruit între noi și am plecat acasă.
După fiecare Liturghie ești mai ușor. Drumul spre casă îl simți altfel. Îmbrățișezi cu privirea lumea, strada, natura – câtă a mai rămas – cu o căldură pe care nu o simți în celelalte zile. De Paști se amplifică totul, chiar dacă urmărești drumul la lumina farurilor. Vezi dincolo de faza lungă sau scurtă, pentru că ai o stare bine, pe care nu poți descrie. Însă atunci, în 2019, a fost noapte rece și neagră. Se vedeau doar câteva lumini pe la ferestre de oameni izolați. Orașul era un cimitir imens, în care din loc în loc pâlpâia câte o lumină.
Deși am fost singuri în biserică, a fost cea mai lungă seară de Paști, pentru că a luat timp să mergem la fiecare scară. Le-am dus noi lumină, au pus-o în candelă dar nu au putut să o împartă unii cu nimeni. Nici în cimitire nu am mers, pentru că erau închise.
Noi le-am dat lumină, iar ei ne-au răspuns cu lacrimi. A fost multă emoție, provenită din teamă, nu din bucurie, ca anul acesta.
A fost un Paște rece, sper că ultimul.
Vă las un filmuleț pentru care le mulțumesc ziariștilor, în special domnului Mihai Bunăziua: https://www.youtube.com/watch?v=Qk_PTLPxhEQ&t=12s
sursa: paulnegoita.ro