Hipioterapia sau terapia cu cai este un proces de recuperare fizică și psihică în cazul persoanelor cu dizabilități. Mulți copii cu autism, sindromul Down sau depresie au făcut progrese uimitoare urmând un astfel de program. În momentul în care intră în contact frecvent cu caii, pacienții încep să prindă curaj, încredere în ei și devin mai sociabili.
Terapia ecvestră este recomandă în mod special copiilor cu probleme motorii cerebrale, probleme de comportament, fobii, anxietăți, probleme relaționale, afecțiuni ale coloanei, şi pentru cei care suferă de scleroză în plăci etc. Totuși, nu oricine poate beneficia de această terapie. Pe lângă beneficii, există și anumite contraindicații valabile chiar și pentru toate categoriile enumerate mai sus. Terapia poate începe numai după o evaluare a pacientului, în urma căruia terapeutul decide dacă copilul este apt pentru această activitate. Sunt situații în care anumite exerciții sunt recomandate pentru anumiți copii și contraindicate pentru alții. Terapeutul decide care este soluția corectă.
Psihologul Margareth Mahler (unul dintre primii psihanaliști interesați de studiul psihozelor manifestate în copilărie) susţinea că ”începutul sentimentului de identitate şi de separare de obiect se regăsesc prin senzaţiile noastre corporale. De exemplu, în autismul sever, prin manipularea corpului calului copilul descoperă propriul corp” și începe să distingă între lumea sa (pe care o credea singurul univers) și cea exterioară, separată.
Beneficiile hipioterapiei sunt diferite în funcție de diagnostic, vârstă și obiective. De altfel, calul și animalele în general receptează stări de spirit puternice ale oamenilor și reacționează în consecință cu blândețe, dar și cu împotrivire, încăpățânare, sau chiar atacând.
