O lume și mai polarizată** După ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2024, reacțiile internaționale au fost rapide și, în multe cazuri, aprinse. Comparativ cu 2016, când victoria sa a fost o surpriză majoră pentru mulți, în 2024 Trump a ajuns la Casa Albă într-un climat global deja marcat de polarizare politică, crize economice și tensiuni geopolitice. Reacțiile internaționale au fost influențate nu doar de politicile lui Trump, ci și de contextul global în care acesta și-a reînnoit mandatul.
1. **Europa: Reticență și scepticism crescut** Europa, în mod tradițional un aliat major al SUA, a reacționat cu mult mai mult scepticism în urma victoriei lui Trump în 2024. Liderii europeni erau deja obosiți de stilul lui de conducere și de politica sa de „America First”, care a pus sub semnul întrebării angajamentele SUA față de alianțele internaționale, precum NATO. Pe măsură ce Trump a câștigat al doilea mandat, tensiunile din relațiile transatlantice păreau să se intensifice. Uniunea Europeană a adoptat o poziție precaută, pregătindu-se pentru posibile schimbări în relațiile comerciale și securitate. Germania, Franța și Italia au exprimat îngrijorări referitoare la faptul că Trump ar putea să-și continue politica izolaționistă și să ia măsuri care ar putea afecta unitatea europeană. Unii lideri europeni au vorbit despre necesitatea ca Europa să devină mai autonomă din punct de vedere strategic, în cazul în care America va rămâne ancorată în politica sa internă și naționalistă. Angela Merkel a declarat, de exemplu, că „Europa trebuie să își consolideze propria voce pe plan global, în fața unui parteneriat transatlantic tot mai complicat”. De asemenea, în contextul războiului din Ucraina și al crizei economice globale, mulți oficiali europeni se temeau că Trump ar putea limita sprijinul SUA pentru Ucraina și ar putea adopta o abordare mai favorabilă Rusiei.
2. **Marea Britanie: Oportunități și temeri pentru viitorul post-Brexit** În Marea Britanie, victoria lui Trump în 2024 a fost întâmpinată cu o reacție mixtă. De pe o parte, guvernul britanic, condus de premierul conservator, a văzut în președinția lui Trump o oportunitate de întărire a relațiilor bilaterale cu Statele Unite, în special în contextul post-Brexit. La nivelul clasei politice britanice, ideea unui acord comercial ambițios cu SUA a fost una atractivă, iar Trump a fost văzut ca un lider care favorizează înțelegerea și comerțul liber. Cu toate acestea, au existat și voci critice în Marea Britanie, mai ales din partea opoziției și a unor organizații de drepturile omului, care au semnalat îngrijorări legate de regresul în drepturile fundamentale și la nivelul climatului politic global sub conducerea unui Trump reînnoit. Dincolo de politica externă, mulți britanici se temeau că politica lui Trump va alimenta diviziuni interne și va intensifica tensiunile rasiale și economice din țară.
3. **Asia: Incertitudine și pragmatism strategic** În Asia, reacțiile la alegerea lui Trump au fost și ele complexe. În Japonia, Coreea de Sud și alte state din regiune, unde securitatea este o preocupare centrală, guvernele s-au concentrat pe menținerea stabilității și echilibrului în relațiile cu Statele Unite, având în vedere politica lor de apărare și prezența militară americană. Trump a avut un discurs mai puțin predictibil pe această temă, iar liderii din Asia erau îngrijorați de faptul că politica sa de retragere din regiune ar putea slăbi sprijinul pentru securitatea regională. China a fost una dintre țările care au reacționat cu o mix de fermitate și pragmaticism. Având în vedere disputele comerciale care au caracterizat mandatul anterior al lui Trump, Beijingul a fost pregătit pentru o continuare a tensiunilor economice și comerciale. De asemenea, în pofida retoricii anti-chineze din campania lui Trump, autoritățile chineze au fost conștiente că un război economic total ar putea afecta ambele economii majore ale lumii. Astfel, China s-a concentrat pe consolidarea relațiilor cu alte mari economii globale și pe întărirea influenței sale în forumuri internaționale. India, pe de altă parte, a păstrat o atitudine pragmatică față de reînnoirea mandatului lui Trump. Premierul Narendra Modi a reafirmat importanța relațiilor bilaterale dintre India și Statele Unite și a subliniat că economia indiană ar putea beneficia de un acord comercial mai favorabil, având în vedere agenda economică a lui Trump.
4. **America Latină: Temerile privind imigrarea și comerțul** În America Latină, reacțiile față de a doua victorie a lui Trump au fost, în mare parte, negative, în special din partea țărilor din America Centrală și de Sud. Politica sa strictă de imigrație, inclusiv construcția unui „zid” la granița cu Mexicul, a fost o sursă continuă de tensiune între Statele Unite și vecinii săi din sud. În plus, politica economică protecționistă a lui Trump a fost criticată de statele latino-americane, care se temeau de posibile taxe vamale și de impactul asupra comerțului regional. Mexicul a fost în mod deosebit afectat de retorica anti-migranți a lui Trump, iar președintele mexican a subliniat importanța menținerii unor relații bilaterale stabile, dar fără a ceda în fața presiunilor americane. De asemenea, liderii din America de Sud, în special din Brazilia și Argentina, au avut un amestec de incertitudine și oportunism, având în vedere retorica economică de dreapta a lui Trump, care ar putea influența piețele financiare și comerțul global.
5. **Rusia: Un parteneriat strategic mai de durată?** În Rusia, victoria lui Trump a fost, în mod evident, primită cu satisfacție. De la alegerea sa în 2016, Vladimir Putin și administrația rusă au exprimat speranța unui parteneriat mai strâns cu Statele Unite, în contextul unei relații tensionate cu Uniunea Europeană și NATO. Trump a avut un discurs favorabil unei relații mai „cordiale” cu Rusia, ceea ce a fost interpretat ca un semnal pozitiv pentru Moscova. Cu toate acestea, rămâne de văzut cum vor evolua relațiile, având în vedere complexitatea geopolitică și presiunile din partea altor membri ai NATO.
O lume mai fragmentată** În ansamblu, victoria lui Donald Trump în 2024 a consolidat diviziunile deja existente pe plan internațional. Statele Unite sub conducerea sa continuă să adopte o politică externă mai rigidă și orientată spre protejarea intereselor naționale, ceea ce a dus la un val de incertitudine și regândire în multe colțuri ale lumii. Deși unele țări, precum Marea Britanie și Israel, au văzut în Trump un aliat de încredere, alte națiuni se tem că administrația sa ar putea accentua izolarea globală a Americii și ar putea duce la un reviriment al naționalismului economic și politic în multe regiuni ale lumii.