Un documentar recent, intitulat „Kursk: 10 zile care l-au format pe Putin”, produs de compania HiddenLight, fondată de Hillary și Chelsea Clinton, readuce în atenția publicului tragedia submarinului Kursk – unul dintre cele mai dramatice eșecuri militare din istoria Rusiei moderne. Dezastrul, petrecut în anul 2000, este prezentat nu doar ca o catastrofă umană, ci și ca un moment definitoriu care a conturat imaginea lui Vladimir Putin ca lider dispus să sacrifice vieți pentru a păstra secretele și controlul statului.
Tragedia Kursk: o explozie care a șocat lumea
Pe 12 august 2000, la doar trei luni de la preluarea funcției de președinte al Rusiei de către Vladimir Putin, submarinul nuclear K-141 Kursk a fost zguduit de o explozie puternică în timpul unui exercițiu naval în Marea Barents. Dezastrul a curmat viețile tuturor celor 118 marinari de la bord. Imaginile cu submarinul Kursk înainte de explozie, disponibile pe platforma X, amintesc de o epocă în care Rusia încă încerca să-și afirme puterea militară pe scena globală.
Primele semne ale catastrofei au fost detectate rapid de submarinele americane aflate în zonă, la ora 11:28 dimineața. În ciuda ofertelor imediate de ajutor din partea Statelor Unite și a altor țări, Kremlinul a rămas surprinzător de reticent. Timp de trei zile, Putin a ezitat să accepte sprijinul internațional, o decizie care a pecetluit soarta echipajului rămas prins în epava submergibilă.
Refuzul ajutorului și sabotajul eforturilor de salvare
Documentarul scoate la iveală detalii tulburătoare despre modul în care Rusia a gestionat criza. Chiar și după ce Moscova a permis, cu întârziere, intervenția scafandrilor norvegieni, eforturile de salvare au fost subminate de marina rusă. Scafandrilor li s-au furnizat hărți greșite, desenate de mână, iar accesul la echipamentele esențiale ale experților britanici a fost blocat. Pe 20 august, când echipele de salvare au ajuns în sfârșit la epavă, era prea târziu – toți marinarii muriseră.
Această ezitare a fost interpretată de mulți ca o încercare a lui Putin de a proiecta o imagine de forță și independență, chiar dacă prețul plătit a fost enorm. Însă documentarul aduce o acuzație și mai gravă, venită din partea fostului președinte american Bill Clinton.
Bill Clinton: „Putin a lăsat marinarii să moară intenționat”
Vorbind pentru prima dată public despre acest subiect, Bill Clinton a dezvăluit că l-a contactat personal pe Putin în timpul crizei, implorându-l să accepte ajutorul internațional. Potrivit fostului lider american, răspunsul lui Putin a fost unul rece și calculat. „Putin știa că dacă am fi ajuns acolo, am fi descoperit lucruri pe care nu le-am fi putut uita vreodată”, a declarat Clinton, sugerând că președintele rus a prioritizat protejarea secretelor nucleare ale Rusiei în detrimentul vieților propriilor soldați.
Clinton susține că Putin a refuzat intervenția americană nu din mândrie națională, ci din teama că tehnologia militară avansată a submarinului Kursk ar fi fost expusă privirilor străine. Această alegere, afirmă fostul președinte, a transformat tragedia într-un sacrificiu deliberat al celor 118 marinari.