Puțini știu că Samuel Clemens, cunoscut în lumea literară sub pseudonimul Mark Twain, nu era doar un maestru al umorului și satirii americane, ci și un iubitor devotat de pisici. Pentru el, aceste feline nu erau simple animale de companie, ci adevărați tovarăși de viață.
„Pur și simplu nu pot rezista unei pisici, în special uneia care toarce. Sunt cele mai curate, mai viclene și mai inteligente vietăți pe care le cunosc – în afară de fata pe care o iubești, desigur.”
Aceasta este doar una dintre declarațiile care reflectă profunda sa fascinație față de aceste animale. Twain a avut până la 19 pisici simultan, fiecare purtând un nume neobișnuit și plin de personalitate: Apollinaris, Beelzebub, Buffalo Bill, Satan, Sour Mash și Pestilence sunt doar câteva exemple.
Twain nu înțelegea cum cineva ar putea să nu iubească pisicile și afirma adesea:
„Când un om iubește pisicile, eu sunt prietenul și tovarășul lui, fără alte prezentări.”
Unul dintre cele mai emoționante episoade care relevă atașamentul său față de aceste animale este legat de Bambino, una dintre pisicile sale preferate. Când aceasta a dispărut, Twain a publicat un anunț în ziarul New York American, oferind o recompensă generoasă de 500 de dolari – o sumă impresionantă pentru acea vreme.
„Mare și negru intens; blană groasă, catifelată; are o ușoară franjură de păr alb pe piept; nu este ușor de găsit în lumina obișnuită”, descria el pisica pierdută.
În cele din urmă, Bambino s–a întors singur acasă, dar nu înainte ca mulți iubitori de animale să încerce să–l ajute, aducând pisici asemănătoare cu descrierea.