Iohannis ne-a dat incă o veste proastă. Nu se poate abţine. Dar nu e nici un chichirez pentru că ne-am obişnuit în acesti zece ani ani de cind vegetează la Cotroceni. Nu e nici ultima veste proastă. Va mai da vesti proaste pina cind îl vom vedea plecat. Criza va dura citeva luni pină in vară chiar pînă in toamnă. Prilejuri de a se băga in vorbă vor mai apărea. Omul evident trage de timp, nu se lasă dus cu una cu două. Nu vrea nicicum să plece acasă, în viaţa privată, nici să-i ţină companie sotiei lui, Carmen. A apărut la teve într-un moment de cumpănă să ne anunţe că face stinga-mprejur numai atunci cind noul presedinte va fi instalat. Pe scurt : deocamdată nu pleacă. La 21 decembrie – cum ar fi normal sa ne lase – nu se va produce rocada intre cei presedinti, cel vechi Iohannis, si cel nou. Lumea asa ar vrea. Povestea se lungeste. Tensiunile sociale se vor ascuţi cu cit agonia durează mai mult.
Ce se cuvenea sa spuna era că se retrage in ziua cind se va instala noul parlament. Presedintele Senatului, va fi presedinte interimar pina la instalarea noului presedinte. Atit.
Ei bine, nu, Iohannis se incăpătinează să mai stea ca un pupăzoi la palatul Cotroceni, unde e cald si bine, in conditii de protocol zero. E foarte dificil pentru el se pare, sa treaca din virful piramidei sociale, in civilie, la talpa ţării. Să fii un simplu particular după ce ai fost zece ani sus de tot nu e deloc usor. Nu ştiu dacă Iohannis se gîndeste la cei (milioane)cărora le-a inselat in asteptările si sperantele. La cei pe care i-a dezamăgit, cum a recunoscut singur ” intr-o alocuţiune televizată” si cărora, cu o ipocrizie perfectă, le-a cerut iertare.
E un final trist de domnie, pe fundalul unei tentative de răsturnare a ordinii constituţionale, cu mercenari arestati pe sosele noaptea cind veneau sa provoace tulburari in Capitală, cu anularea alegerilor si cu un razboii hibrid declansat de Rusia impotriva României. Cu indiferenta lui arhicunoscută Iohannis pare din alt film. Pentru el, dar mai ales pentru noi, ar trebui incă înainte de Ajunul Crăciunului să plece şi să nu mai auzim de el.
Stelian Tănase