Rămân pe zi ce trece mai uimit de reacțiile nefirești cu care se este negată o realitatea. Suntem în pandemie și acesta este adevărul. Povestea apariției virusului are noima ei, dar, până la decriptare, avem o singură soluție: să avem grijă de noi.
Virusul nu ține cont de ceea ce suntem și de ce concepții aveam. Pur și simplu ne atacă, iar în jurul nostru – al meu cel puțin – sunt o mulțime de oameni care au plecat din lumea aceasta.
Argumente precum cel că …nu au murit prea mulți sau că cei care au murit au murit cu Covid și nu de Covid și că oricum mureau, sunt cele mai teribile forme de cinism.
Spre surprinderea totală, chiar și colegi de-ai mei de prin țara dau o luptă absurdă cu realitatea. Au transformat o pandemie în subiect de credință, iar refuzul purtării măștii în doctrină.
Ei bine, masca este o cârpă neutră moral, doctrinar…sau cum doriți… Pur și simplu este o barieră care are destinația de a limita căile de acces a diferitelor microorganisme. Dacă este mai bună, are eficiență mai mare. Dacă nu este purtată corect, ajută. Din păcate, nici nu vindecă, nici nu garantează că odată ce este purtată împiedică, fără echivoc, posibilitatea infectării. Nu. Cunosc persoane care spun că au purtat mască și totuși s-au îmbolnăvit, așa cum știu destule persoane care au stat cu mască printre infectați și nu au avut probleme. Totuși, o logică simplă, demonstrează că o barieră în plus este o formă de protecție în plus.
Este irațional să te lupți cu o bucată de cârpă – mai ales atunci când ai o misiune publică – și să nu te zbați să pui presiune pe cei responsabili ca oamenii bolnavi să aibă medicamente și să fie cât mai bine tratați.
Este egoism să promovezi cu nesaț, beneficiind de o poziție de influență oarecare, lupta împotriva unui instrument care poate evita infectarea, doar pentru că așa ai înțeles tu că stau lucrurile. Mai degrabă ar fi util, să ne încurajăm unii pe alții, să nu ajutăm, să ne întărim în bine.
Ce nenorocire poate să aducă o cârpă purtată, măcar din respect, peste nas și gură? Ce vitejie este aceea să te lupți cu evidența, expunând pe cei din jurul tău? Ce drept teribil și ce umilință aduce un dispozitiv medical? Evident, niciuna!
Da, uneori este incomodă. Nimic mai mult. Nu are valoare simbolică. Nu e botniță. Este o invenție facilă, o barieră care poate salva. Raportul dificultate, beneficii nici nu are rost să-l calculăm. Cine a avut Covid, chiar și în formă ușoară, știe ce presupune boala. Așadar, ce mare lucru este să-ți agăți de urechi două elastice care susțin în fața gurii și nasului o bucată de material textil? Ce mare sacrificiu sau ce mare vanitate rănită?
Așadar, oameni buni, haideți să așezăm lucrurile la locul și importanța lor. Masca e un instrumenta și nu un prilej de sminteală. Purtarea ei nu umilește, nu încalcă normele morale, nu e satanică.
Purtarea ei însă este un act de decență, de respect pentru semeni, de respect pentru sine, de smerenie și de recunoaștere a faptului că trebuie să depășim dificila perioadă prin care trecem împreună, respectându-ne și protejându-ne. Suntem încercați și avem și noi păcatul nostru de am ajuns aici, iar dacă ne purtăm haotic și iresponsabil, transformând un detaliu în piatră unghiulară, suntem pe căi greșite.
Deci, să nu ne smintească un mărunțiș, ci să punem accentul pe ceea ce este important: viața este unică și orice viață frântă în această perioadă din pricină de Covid ne are pe fiecare autori morali, fiindcă, fiecare, putem fi cărăuși pentru un virus care, poate este puțin ucigaș conform cinicelor cifre, dar este totuși ucigaș și seceră.