Prețul roșiilor a atins și pragul record de 65 de lei pe kilogram, mai scumpe decât fructele exotice aduse de peste mări și țări. Soluția pentru ca să avem legume la prețuri rezonabile iarna este la îndemâna autorităților, dar până acum nu s-a mișcat nimic. Credeți că în Buzău ar fi util să avem un depozit frigorific cu atmosferă controlată, întins pe mai multe hectare, pentru legume și fructe?
Un depozit frigorific ar descuraja utilizarea de pesticide periculoase. Suntem în plin scandal al legumelor otrăvite de fermieri. Dar asta se întâmplă și pentru că timpul în care legumele pot fi fizic prezente pe piață este limitat, iar cine pierde startul, pierde bani. Fermierii sunt tentați să folosească pesticide peste limitele admise pentru a aduce produsele mai repede pe piață și pentru a prinde un preț de vânzare mai bun. Cu modificări la programul „Tomata”, care azi încurajează ca toate roșiile să fie scoase pe piață în același timp, se pot crea premisele pentru o aprovizionare constantă a piețelor pe parcursul anului. Un depozit frigorific stabilizează prețurile și reduce tentațiile infracționale.
Primăria nu are bani de depozit frigorific, dar poate pune la dispoziție terenul, cu toate utilitățile, pentru un întreprinzător privat, cu condiția ca producătorii români să aibă prioritate pentru depozitarea legumelor și fructelor. Primăria a avut intenția de a construi o Piață de Gros cu depozite frigorifice, dar a eșuat. Piața de Gros nu mai e o soluție, mărfurile se pot tranzacționa online în ziua de azi, dar depozitul frigorific este. Să pună la dispoziție terenul, prin anunț public, pentru un depozit frigorific cu atmosferă controlată și vom vedea dacă vor apărea întreprinzători interesați. Aproape sigur vor apărea.
Buzăul vrea să devină un bazin legumicol important la nivel național și are toate atuurile pentru asta, mai puțin spații optime de depozitare. Nu putem să ne gândim că legumele produse în județul nostru vor ajunge în alte orașe sau, de ce nu, peste hotare, dacă nu avem toată infrastructura necesară. Iar primul pas pentru a avea o infrastructură modernă este construirea unui depozit frigorific pe mai multe hectare. Aici legumele se pot împărăție pe loturi, se pot face mai ușor analize de laborator, se pot tranzacționa în cantități mari, angro, fără a fi necesară prezența fizică a vânzătorului și a cumpărătorului.
Buzăul are șansa ca, odată cu finalizarea autostrăzii, să devină un centru logistic important pentru legumicultura din România. Într-un depozit frigorific se poate strânge marfa de la producătorii din mai multe județe și poate fi direcționată către marile metropole și orașe. Se vor crea locuri de muncă, oportunități de afaceri, vom avea în sfârșit un motor de creștere economică. Pentru fermieri va fi mult mai ușor să negocieze cu marile lanțuri de supermarketuri.
Pentru implementarea unui astfel de proiect sunt necesare voință politică, dar și știință. Voință politică există, s-a văzut, la un moment dat problema Pieței de Gros a ajuns și în Consiliul Local Municipal Buzău și toți consilierii au votat pentru. Știință nu există, iar fără știință murim de foame cu mâncarea lângă noi. Primarul face eforturi deosebite, dar mai mult nu poate. Ne-a dovedit în acești ani, de când este primar, că nu poate mai mult. Veniturile reale ale primăriei, fără fonduri europene și fără subvenții, au scăzut cu peste 20 de milioane de euro față de nivelul anului 2016. Sunt cifrele unui adevărat dezastru economic care dovedește lipsa de profesionalism a celor din primărie. Este momentul să se mai facă lucruri și pentru oameni, pentru bunăstarea buzoienilor și pentru creșterea economică a orașului!
Sunt convins că proiectul depozitului frigorific cu atmosferă controlată nu poate fi dus la bun sfârșit de Constantin Toma. Dacă îmi va dovedi că poate, o să-l felicit în mod public, dar nu va reuși, așa cum nu va reuși nici să facă un Spital Municipal în Buzău. Timpul trece și nu se întâmplă nimic, iar în acest timp plătim chiar și 65 de lei pe kilogramul de roșii, fără să știm dacă sunt crescute natural sau sunt pline de pesticide.
Cătălin Avramescu
