Francis Fukuyama și respingerea liberalismului: o nouă eră politică după Trump?
Francis Fukuyama, autorul celebrei teorii a „sfârșitului istoriei”, pare să fi suferit o schimbare radicală de perspectivă în ultimele sale reflecții asupra viitorului politic al Statelor Unite și al lumii. Într-o tribune publicată pe 8 noiembrie 2024 în Financial Times, el anunță că realegerea lui Donald Trump la președinție ar putea marca intrarea într-o „nouă eră” caracterizată de un „respingere decisivă” a liberalismului, o ideologie pe care, în 1989, o proclamase triumfătoare. Această evoluție de gândire este cu atât mai izbitoare cu cât Fukuyama prezisese, la apogeul sfârșitului Războiului Rece, că modelul democratic liberal occidental va deveni universal, drept forma finală de guvernare.
Prorocul „sfârșitului istoriei”
În 1989, cu câteva luni înainte de căderea Zidului Berlinului și sfârșitul URSS, Fukuyama publica un articol în The National Interest, în care susținea că victoria democrațiilor liberale occidentale asupra totalitarismului marxist marca sfârșitul unei lungi evoluții ideologice și politice. El afirma că istoria umană ajunsese la capăt pe plan ideologic, iar liberalismul democratic devenea norma universală, având ca principii libertatea individuală și piețele deschise.
Ideea lui Fukuyama a fost întâmpinată cu entuziasm de mulți analiști politici și lideri occidentali, care au văzut-o ca pe o confirmare a victoriei definitive a democrației liberale, mai ales după prăbușirea comunismului în Europa de Est. Totuși, această teză a stârnit și critici, unii considerând-o o formă de idealism naiv sau o reducere simplistă a dinamicii politice mondiale.
O răsturnare de perspectivă
Astăzi, însă, viziunea lui Fukuyama pare să fi suferit o schimbare, iar tribuna sa recentă lasă să se întreveadă îndoieli cu privire la viabilitatea liberalismului pe plan mondial. Realegerea lui Donald Trump, pe care o descrie ca pe un eveniment declanșator, ar putea semnala sfârșitul hegemoniei ideologice liberale și începutul unei ere în care valorile democratice și liberale vor fi respinse în favoarea regimurilor mai autoritare și naționaliste. Fukuyama vorbește despre un „respingere decisivă” a liberalismului, iar această formulare sugerează că ordinea politică mondială ar putea intra într-o fază de regresiune, marcată de un recul al principiilor democratice.
Trump: simbol al unei reacții populiste
Fenomenul Trump nu este doar povestea unui om, ci a unei mișcări mai largi. În 2016, alegerea sa la Casa Albă a dezvăluit o fărâmițare profundă în cadrul societății americane, între o elită globalistă și un electorat popular, îngrijorat de globalizare, migrație și creșterea inegalităților. Acest răspuns împotriva ordinii liberale tradiționale a găsit o nouă exprimare în realegerea sa din 2024, care, potrivit lui Fukuyama, marchează o cotitură decisivă.
Trump, cu discursul său populist și politicile sale protecționiste, reprezintă exact ce este mai departe de viziunea liberală a democrației. Dar, dincolo de individ, se întrevede o schimbare de paradigmă: ascensiunea regimurilor autoritare și naționaliste, precum cele ale lui Viktor Orbán în Ungaria, Vladimir Putin în Rusia și Jair Bolsonaro în Brazilia, ilustrează o tendință globală. Apariția acestor lideri pune în lumină fragilitatea instituțiilor liberale în fața mișcărilor populiste și reacționare, care contestă principiile fundamentale ale democrației.
Fukuyama între reflecție și îngrijorare
Fukuyama de astăzi pare să se întrebe asupra validității predicțiilor sale anterioare. În timp ce viziunea sa asupra „sfârșitului istoriei” părea, în anii ’90, o celebrare a victoriei finale a ordinii liberale, realitatea politică actuală îl face să se gândească la o reevaluare. În tribuna sa, el pare să facă o formă de recunoaștere implicită: evoluțiile din ultimele decenii — ascensiunea populismelor, revenirea autoritarismului, crizele economice și sociale — arată că democrația liberală nu este la fel de solidă și universală cum a anticipat-o el.
Totuși, Fukuyama nu renunță complet la ideea unei „era liberale”. El recunoaște că democrația liberală rămâne un model atractiv pentru multe regiuni ale lumii, dar avertizează că instabilitatea crescândă în țări precum Statele Unite ar putea deschide calea către un viitor mai pesimist, marcat de o retragere a libertăților și drepturilor omului.
Concluzie: o eră de îndoieli și turbulențe
Reflecția lui Fukuyama asupra realegerii lui Trump și a „respingerei decisive” a liberalismului reprezintă un apel puternic asupra fragilității inerente sistemelor politice și ideologice. Dacă optimismul de la sfârșitul secolului XX, cu promisiunea unei democrații liberale mondiale, pare astăzi să fie pus la îndoială, nu înseamnă neapărat că situația actuală constituie sfârșitul istoriei, ci poate doar un capitol de tranziție, în care certitudinile trecutului sunt zdruncinate și redefinește.
În acest context, cuvintele lui Fukuyama, rostite cu o atenție deosebită asupra semnificației lor istorice, invită la o reflecție profundă asupra viitorului democrației liberale. Pe măsură ce lumea intră într-o eră incertă, „sfârșitul istoriei” ar fi putut fi proclamat prematur.