Am ales acest titlu în versuri pentru articolul pe care îl vom parcurge împreună, pentru că așa am simțit și cred că se potrivește foarte bine subiectului pe care astăzi îl voi aborda. Este un vers desprins din poezia marelui poet, prozator și om politic Dimitrie Bolintineanu, un vers plin de încărcătură emoțională și cu rezonanță pentru sufletul neamului românesc încă din cele mai vechi timpuri. E important să ne cunoaștem istoria pentru a ne conștientiza valoarea! Ce frumos a prevăzut poetul progresul pe care România îl va face, ce anticipație și inspirație a putut să aibă! De fapt a fost vizionar la fel ca mulți alți poeți ai neamului românesc. Dar câți oameni mai citesc cu plăcere poezie în zilele noastre, mai ales poezie din secolul XIX? Eu sunt norocoasă pentru că iubesc poezia și recurg la ea de câte ori o găsesc potrivită, la fel și astăzi. Așa mi-au venit în minte versurile marelui Bolintineanu și o să înțelegeți curând motivul.
De la trecutul glorios al înaintașilor noștri pășim într-un prezent incert și privim către un viitor ce tocmai se pritocește pe băncile școlii. Cum? Cam așa…
Am auzit de curând la un post de radio local o dezbatere generată de Ordinul ministrului Educației privind acordarea burselor de merit care prevede că beneficiază de bursă de merit primii 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordinea
descrescătoare a mediilor de admitere.
Conform celor mai recente date transmise de Inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul școlar București peste 462.700 de elevi beneficiază de burse de merit începând din luna octombrie a acestui an. Procentual, peste 80% dintre burse sunt acordate copiilor cu
merite deosebite la învățătură pe tranșa de medii 8,00 – 10,00 , apoi 8,74% din totalul burselor de merit se încadrează în tranșa de medii 5,00 – 7,99 iar restul beneficiarilor din totalul burselor de merit este generat de medii între 2,00 și 5.00 – citez ”sub o medie minimă decentă” cum a declarat ministrul Educației , Ligia Deca.
Să ne înțelegem, este vorba despre bursele de merit și nu despre bursele sociale!
Vă imaginați ce dispute aprinse au fost în mass-media pe acest subiect?
”Reiterăm că obiectivele burselor de merit care se acordă primilor 30% dintre elevii
fiecărei clase, în ordinea mediilor anuale, a mediilor de admitere, vizează stimularea învățăturii individuale, încurajarea unei competiții constructive în fiecare clasă de gimnaziu, liceu din România, reducerea disparităților sociale, precum și îmbunătățirea mediei naționale a rezultatelor obținute de elevi, luând în calcul contextele de învățare diferite, atât la examenele naționale cât și la testările internaționale” – a afirmat ministrul Educației.
Discuțiile aprinse pe această temă au generat întrebări : – Credeți că acest Ordin va încuraja performanța? Atunci de ce ar mai face performanță elevii din tranșa de medii 8,00 – 10.00 dacă și cu nota 2.00 ei pot obține bursă de merit? Ce mai înseamnă MERIT? Cum mai putem defini PERFORMANȚA în această situație? Oare cei care astăzi primesc burse de merit (nemeritate de fapt) vor trăi mâine din ajutoare sociale? Sau vor emigra? Ori poate vor ajunge într-un viitor nu prea îndepărtat (de ce nu?)… politicieni.
Problemele din învățământ sunt multe și calitatea acestuia scade vizibil de la o generație la alta. Ca un prim argument venit să susțină opinia mea, ar fi (conform datelor furnizate de platforma www.bacplus.ro,) că, în acest an, 53 de licee din țară au avut ZERO promovabilitate la examenul de Bacalaureat, majoritatea fiind licee tehnologice…. și cu toate acestea ele își continuă activitatea scoțiând pe ”bandă-rulantă” elevi cu o pregătire foarte slabă, irosind banii publici, banii nostri ai tuturor. Astfel, asistăm nedumeriți cum se alocă fonduri de la buget pentru performanță zero. Cum să denumim acest fenomen, ”Învățământ de ochii lumii „?
O posibilă soluție ar fi ca aceste licee neperformante să fie desființate sau transformate în școli profesionale care să pregătească muncitori calificați în domeniile deficitare cum ar fi: sudori, elecricieni, mecanici auto, instalatori, etc.
O altă problemă serioasă cu care se confruntă învățământul de ani mulți este „Analfabetizarea României”.Conform rezultelor ultimilor teste PISA s-a constatat că suntem penultimii din Europa la calitatea educației. Dezastru! Statisticile spun că 89% dintre elevii de școală generală sunt analfabeți sau semianalfabeți functional luând de bază rezultatele nivelului de literație al elevilor din România în urma testării unui eșantion reprezentativ de aproximativ 15.000 teste
valide efectuate de elevi din clasele I-VIII în perioada aprilie 2022 – martie 2023 din toate regiunile țării. Doar 11% dintre elevii actuali se găsesc la un nivel funcțional de literație având capacitatea de a localiza, înțelege și sintetiza informația dintr-un text scris.
Ligia Deca, ministrul Educației, ne-a asigurat de implementarea a tot felul de
proiecte menite să reducă acest procent alarmant de analfabetism funcțional. De asemenea ne-a înștiințat de aplicarea unui pachet de măsuri complete și concrete de formare a cadrelor didactice cu același scop. Tot acest pachet de măsuri pe care doamna ministru le consideră necesare și eficiente au ca țintă reducerea, până în anul 2030 cu 50% a ratei de analfabetism funcțional.
Paradoxal, în era informaticii, a platformelor școlare de tot felul, a manualelor digitale, a testelor și testărilor în mediul online, a cadrelor didactice aparent cu pregătire a majorității (diplome de studii și punctaje) peste necesarul gradului și nivelului la care se află, învățământul românesc este în cădere liberă. De ce oare? V-ați întrebat, în perioada pandemiei, unde o să se ajungă cu calitatea învățământului, după o perioadă atât de lungă de întrerupere a cursurilor cu prezență fizică și trecerea la învățământul online? Erau copiii tot într-un lockdown… ce carte, ce ore online?
Au învățat copiii care au fost supravegheați îndeaproape, care au chemare către cunoaștere, care au înțeles că învață pentru viitorul lor lăsându-se ghidați și ajutați de părinți și de dascălii de la școală.
Dar ceilalți copii ce vor face? Cum se vor descurca când va veni vremea să își câștige singuri pâinea cea de toate zilele? Acestea sunt întrebări care probabil vor rămâne fără răspuns. Vom trage singuri concluzii care ne vor durea pe toți deopotrivă iar pe termen mediu și lung vor genera noi și noi efecte negative, cu generații din ce în ce mai slab pregătite. Responsabilitatea comună va culpabiliza pe cei care au generat acest fenomen, dar va fi prea târziu pentru noi toți din păcate!
Angela Petre