Românii nu se simt deloc bine cu ceea ce se întâmplă. Suntem un popor tras pe sfoară. Fie că vorbim de melancolici ai stângii, fie că cei păcăliți au crezut că votează dreapta, dar au o dreaptă care a făcut stânga. Cu toții ne-am trezit păcăliți, ca ultimii fraieri. Și, dincolo de idealism și doctrine, românii simt cu viața li de face praf în fiecare zi. Sunt și mințiți și cu banii luați!
Cu toate acestea, nu există încă magneți care să adune toate nemulțumirile, mai multe ca niciodată. Fiecare așteptăm ca cel de lângă el să facă primul pas, să se revolte primul.
Aud tot mai des: să vezi ce greu va fi la iarnă, vor ieși în stradă! Așa era prin anii 80, oamenii doreau ca totul să fie mai crunt ca în cele din urmă, ajunși cu cuțitul la os, românii să reacționeze. Au reacționat, dar după îndelungi suferințe.
E suferința singurul motor al românilor în materie politică. Nu au reacționat la jalea ce a cuprins țara prin urcarea la vârf a inculturii și imposturii, însă mulți români așteaptă să fie și mai rău la iarnă, în speranța ca forțați de crize să măture pleava strânsă acum la vârf.