Național

Povestea meșterului care a reușit să salveze porțile mocănești din Săcele, unice în țara noastră. Acesta a primit titlul de tezaur uman viu

Săceleanul Ștefan Lupu a primit titlul onorofic de Tezaur Uman Viu din partea Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii. Ștefan Lupu este a doua persoană din Săcele care primește acest titlu, după regretata Barkó Etelka.

Ștefan Lupu a salvat de la pieire şi a recondiţionat în ultimii 25 de ani în jur de 20 de porţi mocăneşti. Totodată, în atelierul său, amenajat în curtea locuinţei de pe Strada Mocanilor, „Fane” a construit şi altele noi. Cele mai multe le-a expus în diferite locaţii din oraş – cum ar fi cea din faţa Bisericii Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului din cartierul Turcheş, iar ultima a donat-o Casei Artelor Tradiţionale „Neculai Diaconu” din Codlea.

Povestea relatată într-un documentar

Poarta mocănească este unică pe teritoriul ţării noastre. Aceasta se distinge prin existenţa a două acoperişuri, cel de deasupra fiind mai mic, porţiunea dintre ele numindu-se păsărar. Ancadramentul era din stejar, iar poarta propriu-zisă din brad. O altă particularitate este inserţia celor două contravânturi ce compun o arcadă. O veche ilustraţie, „Şirul porţilor mocăneşti”, înfăţişa casele de pe actualul Bulevard George Moroianu cu câte o astfel de poartă. În prezent, însă, în Săcele, mai există doar 23 de porţi, aflate în diferite stadii.
Povestea porţilor mocăneşti şi a lui Ştefan Lupu, artistul, colecţionarul şi meşterul din Satulung, poate fi citită şi pe www.centrulculturalreduta.ro, care a realizat un film despre activitatea meșterului și povestea acestor porți.

Prima poartă, salvată în 1995

Prima poartă pe care Fane a salvat-o a fost în anul 1995, fiind şi cea mai veche dintre ele – poarta familiei Gologan, cu o vechime de peste 180 ani și care în prezent, se află la intrarea din curtea sa.

Meşterul în prelucrarea lemnului se alătură altor doi braşoveni recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional pentru modul cum păstrează şi transmit mai departe elemente de patrimoniu cultural imaterial: Ioan Pumnea – etnograf şi Iosif Iepure – păstrător și transmițător al obiceiului Junilor din Șcheii Brașovului.

Alți brașoveni care fuseseră declarați tezaur uman viu au trecut la cele veșnice în ultimii ani.



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *