La 1 August, 1883 s-a născut la Cubolta, județul Soroca, gubernia Basarabia, Pan Halippa, poet şi publicist din Basarabia, promotor al unirii acesteia cu România.
A fost președinte al Sfatului Țării care a votat Unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România si un membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc din Romania, parlamentar în toate legislaturile între anii 1918-1940, ministru în guvernul României Mari în perioada 1927-1931 (d. 30 aprilie 1979).
Pantelimon Halippa, preşedinte a Sfatului Ţării care a votat Unirea Republicii Democratice Moldoveneşti cu România la 27 martie 1918.
Pantelimon Halippa a fost unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia şi pentru unirea acestei provincii cu România.
A înființat în 1917 Partidul Național Moldovenesc, după care a fost vice președintele și apoi preşedintele Sfatului Ţării care la 27 martie / 9 aprilie 1918 a votat Unirea cu România.
A luat de asemenea parte la adunările de la Cernăuţi şi de la Alba-Iulia, care au proclamat Unirea Bucovinei şi, respectiv, a Transilvaniei cu România si a ocupat funcţii de ministru în diferite guverne.
A fost membru corespondent al Academiei Române din 1918 exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.
În 1908 şi 1912 a colaborat la revista „Viaţa românească”, în care a publicat “Scrisorile din Basarabia”. În 1908 a tipărit la Chişinău, cu caractere chirilice, „Pilde şi novele”, prima carte literară din Basarabia, iar în 1912 lucrarea „Basarabia, schiţă geografică”.
Revenit la Chişinău în 1913, publică împreună cu Nicolae Alexandri şi cu ajutorul lui Vasile Stroescu, ziarul „Cuvînt moldovenesc”, al cărui director a fost. În scrierile sale, Halippa nu a contenit să militeze pentru unirea Basarabiei cu România.
Este întemeietorul Universităţii Populare din Chişinău (1917), Conservatorului Moldovenesc, Societăţii Scriitorilor şi Publiciştilor Basarabeni, Societăţii de Editură şi Librărie “Luceafărul” din Chişinău (1940). În 1932 a editat şi a condus revista “Viaţa Basarabiei” şi ziarul cotidian omonim.
A fost persecutat politic de regimul comunist şi închis la Sighet.
Pantelimon Halippa a scris peste 280 poezii, articole, schiţe, traduceri, memorii, reuşind să editeze în timpul vieţii doar un singur volum – „Flori de pîrloagă” (1921, Iaşi), prefaţat de Mihail Sadoveanu.
A scris şi cîteva studii istorice: „Bessarabia do prisoedinenia k Rossii” (1914), „Basarabia sub împăratul Aleksandr I (1812-1825)”, „B. P.Hasdeu” (1939). Postum, i se publică în revista „Patrimoniu” din Chişinău „Povestea vieţii mele” (1990) şi un volum de publicistică (2001).
În colaborare a mai semnat şi cartea „Testament pentru urmaşi” (1991).
Gheorghe Serbanescu
